Bine de stiut

VEGAN FERICIT

Carnea: primul mit spulberat

 

Cum multi oameni traiesc pentru mancare, va propun a medita la a manca pentru a trai. Alimentele pe care le consumati au un efect direct asupra sanatatii, dar pana la a ne imbolnavi au efect asupra starii noastre de bine, de zi cu zi. Hrana te poate imbolnavi, dar te si poate vindeca apoi, regenera, vitaliza.

 

Multe dintre obiceiurile alimentare ale noastre sunt eronate. Ele ne-au fost transmise prin educatia primita in familie sau prin cunostintele predate la scoala, din lipsa de cunoastere, sau ne-au fost inoculate in mod deliberat si pragmatic prin media. Prin repetare, unele lucruri au capatat valoare de adevar absolut: “din lapte iti iei caciul”, “carnea iti aduce proteine”, “trebuie sa mananci tot din farfurie”, “daca esti bolnav, trebuie sa mananci cat mai mult si mai bine sa te vindeci”.

Vom incerca cu ajutorul Veganului Fericit sa demitizam niste “adevaruri”, cu dovezi stiintifice, bineinteles.

Astazi Veganul nostru este mai mult decat fericit sa spulbere mitul nevoii de carne ca sursa de proteine de neinlocuit.

Carnea este vazuta ca sursa de energie. Incorect. Sau aproape incorect. Aceasta sursa de energie este furnizata in special de adrenalina. De unde provine ea? Din frica pe care o traieste (pana moare) in abator inainte de a fi sacrificat animalul respectiv. Aceasta adrenalina este cea care le creeaza consumatorilor de carne impresia ca au mai multa energie in urma consumului de carne.

Energia poate sa provina si din hormonii de crestere cu care sunt tratate animalele pentru a stimula cresterea rapida. Indiferent de cauza, nu este acea energie de care avem nevoie, din contra.

 

“Este momentul ca oamenii sa renunte la consumul toxic de produse de provenienta animala, care, in prezent au concentratii atat de mari de hormoni toxici, antibiotice, compusi chimici industriali si altele, incat au devenit adevarate bombe cu ceas pe punctul sa explodeze in interiorul organismului. Suntem capabili  sa depasim degradarea si toxicitatea si sa ne ridicam cu bucurie spre vitalitatea si curatenia interioara pe care numai o alimentatie bazata pe fructe si legume crude ni le poate oferi. O astfel de dieta va rupe lantul furiei si deprimarii, eliberandu-ne si permitandu-ne sa traim liberi in lumina sanatatii vibrante.”Robert Morse- naturopat.

 

Cele prezentate mai sus sunt considerente stiintifice legate de toxicitatea ei. Consumatorii de carne s-au obisnuit cu reactia propriului organism la consumul de carne. Ce le propun este sa renunte la ea pentru doua saptamani. Vor vedea rezultatul pe pielea lor. Si pe starea lor de mai bine. Vizibila.

Veganul Fericit stie!


Lactatele- al doilea mit spulberat

Refrenul “din lapte iei calciul” este detronat: mai mult calciu luam din fructe, iar laptele pasteurizat este chiar daunator.

Ce a inteles Veganu:
-bebelusul are laptele lui (de mama) si vitelul are laptele lui (de vaca). Nici unul nici altul nu sunt pregatiti si dotati pentru a digera laptele celuilalt.
– laptele este un aliment pentru nou-nascuti, toate animalele stiu asta, omul “se alinta” cu lapte pana la adanci batraneti, cu costul platit in sanatate

“Laptele vaca este pentru vaci. Scurt si la mintea cocosului. Aceasta fiind spusa, mai putem trage cateva concluzii: vaca creste intr-un an intre 136 si 226 kg, hranindu-se cu lapte. Deci…nutrientii ce il formeaza sunt potriviti pentru acest ritm de crestere al acestei specii anume.

Pentru copii, cel mai potrivit este laptele matern, acesta are exact ceea ce are nevoie bebelusul.
Laptele de vaca are un continut de proteine de cel putin patru ori mai mare si o concentratie de minerale de peste sase ori mai mare decat laptele uman. Un lapte atat de concentrat este foarte greu de digerat de nou-nascuti. Cantitatea de enzime produse de organismul uman pentru digerarea produselor lactate este mult mai mica decat cea produsa de organismul vacii. In lipsa enzimelor necesare şi a cantităţii corespunzătoare, nou-nascutii umani vor avea probleme digestive si secretii excesive de mucus la nivelul cavitatilor sinusurilor, plamanilor, creierului si urechilor. Numeroase forme de alergie sunt rezultatul congestionarii excesive care isi are originea in consumul de lapte de vaca.

Intre trei si patru ani majoritatea copiilor pierd enzimele care digera laptele, in special lactaza, care descompune lactoza. Explicatia este accea ca, din punct de vedere biologic, copilul nu mai trebuie sa bea lapte dupa acea varsta.

Oamenii au insa un comportament foarte interesant. Adesea copiii nu sunt alaptati ca si bebelusi, in schimb beau lapte si produse lactate tot restul vietii lor, adica exact invers de cum ar trebui si ar fi sanatos. Niciun animal nu mai consuma lapte la cateva luni dupa nastere, nu si oamenii.
Mai mult, acum oamenii pasteurizeaza laptele. Sub actiunea caldurii, la fel ca si celelalte alimente, laptele isi pierde din proprietati. Dintr-un produs care genereaza alcalinitate, acesta ajunge sa provoace aciditate. Ce se intampla cu un vitel daca ar fi hranit cu lapte pasteorizat. Moare.

Carnea este marketata ca si sursa nr. 1 de proteine, laptele este considerat sursa nr. 1 de calciu. Vestea buna este ca susanul are mai mult calciu. Info suplimentara: calciul este absorbit in prezenta magneziului. Vestea si mai buna este ca legumele cu frunze verde inchis abunda in calciu, magneziu si flavonoide, combinatie absolut necesara pentru utilizarea fiecaruia dintre elemente. Laptele de vaca are mai mult calciu decat magneziu si de aceea calciul din acesta nu este utilizat foarte bine, ci doar 20%. Asimilam mai mult calciu din sucurile de fructe decat din lapte.
O alta problema legata de consumul de lapte o constituie efectele hormonului bovin de crestere recombinat. Corporatia Monsanto a dezvoltat acest hormon bovin de crestere din bacteriile E.coli. El a fost dezvoltat initial cu scopul de a mari productia de lapte. Unele studii arata insa ca este cancerigen, iar altele ca intensifica dezvoltarea cancerului, insa in mod sigur influenteaza functionarea sistemului endocrin, in special tiroida si suprarenalele, deci echilibrul hormonal.”

Fragment Robert Morse: Sa traim sanatos fara toxine

Pentru multi copii laptele este sinomin cu iubirea de mama, dar cand ajungi la varsta cand te poti informa, ar fi pacat sa traiesti in nestiinta si sa-ti faci singur rau. Si cate lucruri se fac din lapte, cate branzeturi care mai de care mai procesate. Dar ca in fiecare domeniu al vietii, fiecare alege pentru el. Frumos ar fi sa aleaga mai curand decat mai tarziu.
Insa, fiecare lucru la timpul lui, ca intotdeauna.


Proteinele- al treilea mit spulberat

Forta vine mancand…proteine vegetale si tot mai multi oameni aplica ceea ce teoretic a fost deja demonstrat.

Ce a inteles Veganu:
– proteinele animale sunt considerate “de calitate” referindu-ne la eficienta lor in crestere.
– aceasta formulare si vindere a proteinelor animale ca fiind “de calitate” a deturnat atentia de la aspectele nesanatoase
– proteina animala incurajeaza cancerul- o stire nepopulara, impotriva curentului consumist si care contrazice ce am invatat in ‘cei sapte ani de-acasa”
– surse vegetale de proteine: fasole, ciuperci, oleaginoase (nuci, migdale, caju, seminte de floarea soarelui), spirulina.

Proteinele, grasimile, hidratii de carbon si alcoolul furnizeaza practic toate caloriile pe care le consumam. Acestea, pe langa apa, restul fiind cantitati foarte mici de vitamine si minerale ce constituie micronutrienti (ce trebuie sa fie intr-o cantitate minuscula- miligrame- pentru o sanatate optima).
Proteinele, cele mai sacre dintre toti nutrientii, sunt componente vitale pentru organismul nostru şi exista in sute de mii de variante. Ele functioneaza ca enzime, hormoni, tesut structural si molecule de transport iar toate acestea fac ca viata sa fie posibila. Proteinele sunt alcatuite ca lanturi de sute si mii de aminoacizi care, la randul lor, sunt de cincisprezece pana la douazeci de tipuri, in functie de felul cum sunt socotiti. Proteinele se uzeaza in mod regulat si trebuie sa fie inlocuite.
Acest lucru se realizeaza consumand alimente care contin proteine. Cand sunt digerate, aceste proteine ofera o noua aprovizionare cu caramizi – aminoacizi, ce vor fi utilizate in producerea de proteine noi, inlocuitoare a celor uzate.
Acest proces de dezasamblare şi reasamblare aaminoacizilor din proteine este ca si cand cineva ne-ar da un sir de margele multicolore pentru a inlocui un vechi sir de margele pe care l-am pierdut. Totusi, margelele colorate din sirul nostru nu se afla in aceeasi ordine ca in cel pe care l-am pierdut. Aşs ca rupem sirul si adunam margelele. Apoi reconstruim sirul nostru astfel ca margelele colorate sa fie in aceeasi ordine ca in cel pe care l-am pierdut.
Aproximativ opt aminoacizi („margele colorate”) care sunt necesari pentru a alcatui proteinele din tesuturile noastre trebuie furnizati prin hrana pe care o consumam. Ei sunt numiti „esentiali” fiindca organismul nostru nu îi poate produce. Daca, la fel ca in cazul cu şirul nostru de margele, din hrana noastră lipseşte chiar si numai unul din acesti opt aminoacizi „esentiali”, atunci sinteza de noi proteine va fi incetinita sau oprita.
Aici intervine ideea de calitate a proteinelor. Proteinele alimentare de cea mai inaltă calitate sunt acelea care, foarte simplu, furnizează in procesul digestiei felurile si cantitătile corespunzatoare de aminoacizi necesari pentru a sintetiza in mod eficient noile noastre proteine tisulare. Acesta este sensul adevarat al cuvantului „calitate” -si anume capacitatea proteinelor din alimente de a furniza tipurile si cantitatile corespunzatoare de aminoacizi pentru a produce noi proteine in organismul nostru.
Ghiciti oare ce alimente am putea manca, alimente care sa furnizeze in modul cel mai eficient caramizile pentru inlocuirea proteinelor noastre? Raspunsul este: carnea umana. Proteina acesteia are cantitatea corespunzatoare de aminoacizi necesari. Dar, cum semenii nostri nu sunt de mancat, recurgem la urmatoarele „cele mai bune proteine”, consumand proteine animale. Proteinele animale sunt foarte asemanatoare proteinelor noastre deoarece, in majoritate, ele au cantitatile potrivite din aminoacizii necesari. Aceste proteine pot fi utilizate foarte eficient si de aceea sunt numite de „buna calitate”. Dintre alimentele de origine animala, proteinele din lapte şi oua reprezinta cei mai buni aminoacizi care se potrivesc cu proteinele noastre, si sunt astfel considerate de cea mai buna calitate. In timp ce proteinele vegetale „de calitate mai slaba” s-ar putea să fie deficitare într-unul sau mai mulţi dintre aminoacizii esentiali, acestea ii contin pe toti.
Conceptul referitor la calitate se refera cu adevarat la eficienţa cu care proteinele din alimente sunt utilizate pentru a promova cresterea. Acest lucru ar fi în ordine daca cea mai mare eficienta ar insemna si cea mai buna stare de sanatate, insa lucrurile nu stau asa, si iata de ce termeni ca eficienta si calitate sunt inselatori. De fapt, ca sa va faceti o idee de ceea ce urmeaza, exista un munte de studii captivante care demonstreaza ca proteinele vegetale „de slaba calitate”, care lucreaza o sinteză lenta dar sigura si constanta a noilor proteine, constituie cel mai sanatos tip de proteine. Cele lente, dar constante castiga cursa. Calitatea proteinelor aflate într-un anumit aliment este evaluată prin viteza cu care cresc animalele care le consumă. Unele alimente, si anume cele de origine animala, se impun printr-un raport şi o valoare foarte mare a eficienţei proteice.
Aceasta concentrare asupra eficientei in ceea ce priveste cresterea organismului, ca si cand ar fi vorba de o buna sanatate, incurajeaza consumul de proteine de cea mai bun „calitate”. Asa cum v-ar spune orice comerciant, un produs promovat ca avand o buna calitate castiga imediat increderea clienţilor. Timp de mai bine de 100 de ani am fost sclavii acestui limbaj inselator şi adeseori am ajuns sa gandim în mod nefericit ca mai multă calitate inseamnă mai multa sanatate.
Baza pentru acest concept de calitate a proteinelor nu a fost bine cunoscuta de catre public, insa impactul sau a fost si este inca foarte mare. De pilda, oamenii care se hotarasc sa aiba o alimentatie vegetariana intreaba adesea, chiar si in zilele noastre: „ De unde imi obtin proteinele?” ca si cand plantele nu ar avea proteine.
Chiar daca se stie ca plantele contin proteine, exista inca ingrijorare cu privire la calitatea acestora, care este perceputa ca fiind slaba. Aceasta i-a făcut pe oameni sa creada ca ei trebuie sa combine in mod meticulos proteine din diferite surse vegetale la fiecare masa, ca astfel sa se compenseze deficitul de aminoacizi al celorlalte. Aceasta este totusi o exagerare. in prezent se cunoaste ca prin sisteme metabolice foarte complexe, organismul omenesc poate obţine toti aminoacizii esentiali din varietatea naturala de proteine vegetale pe care le avem in fiecare zi. Nu este nevoie sa mancam cantităti mai mari de proteine vegetale sau sa planificam in mod meticulos fiecare masa.
Experimente numeroase au aratat ca desi conditiile de aparitie a cancerului erau indeplinite, acesta a fost influentat de aportul de proteine. Si nu orice fel, ci anume proteinele animale, in procent de 20% in alimentatie produc aparitia cancerului. Spre deosebire de acestea, proteinele vegetale, chiar in proportie mai mare, nu influenteaza aparitia cancerului.

Fragment Studiul China, Colin Campbell

Studiul China este o relatare a bataliei care se duce in a explica pana la intelegerea deplina si aplicarea principiului ca suntem ceea ce mancam si deci, profund influentati de dieta. In consecinta trebuie sa fim informati si nu intoxicati cu buna stiinta sau nu cu privire la ceea ce este sanatos sau nu. Studiul China este cel mai complet studiu facut vreodata asupra nutritiei si totodata cel mai respectat.