Archive for March, 2013

Ce nu mai este Toxic?

Saturday, March 30th, 2013

sanatateToxic, un documentar pe care daca nu l-ati vazut, este interesant de urmarit. Mai jos, am scris, pe scurt, o parte din “ideile principale”. Si mai jos, in video, Mircea Badea spune si el ideile principale.

Omul se hraneste, atat fizic cat si spiritual. Mancarea este purtatoare de informatie si odata consumata, noi asimilam tot ceea ce planta sau animalul a cules ca si informatie. Dar este acea informatie de calitate? Se incadreaza in tiparul pe care il recunoaste corpul nostru? Sau tebuie sa-i cerem corpului sa se adapteze pentru a digera? Corpul nostru provine din natura si tot ce este de la natura este recunoscut ca informatie rapid , corect si il hraneste.
Nu suntem adaptati genetic la alimentele pe care le consumam.
Pare ca avem oferte atat de variante, insa de fapt ni se ofera 3, 4 alimente procesate in fel si chip cartof/amidon, soia si porumb.
Gastronomia fara cunostinte de nutritie dauneaza enorm. Suntem datori sa ne informam, fiecare dinte noi.
Simpla prezenta a unor nutrienti, vitamine in alimente sau suplimente alimentare nu este suficienta, asa cum pretinde marketingul unor produse: calitatea lor este esentiala, corpul nu recunoaste si nu asimileaza orice i se ofera.
Organismul are o capacitate ridicata de a se reface, insa daca insistam sa-l supunem la efortul de a recunoaste si asimila substante care nu exista in natura, aceasta va duce la boala. Pentru ca pizza nu creste pe campii, ciocolata nu creste in copac, la fel nici spaghette cu 4 feluri de branza.
Mancatul are o dimensiune culturala si spirituala, care il innobileaza. Mancarea pregatita cu dragoste va avea o alta energie si va oferi ceva in plus fata de o masa oarecare. Apare astfel diferenta de intentie si de pacere pusa in actul in sine, este un plus valoare: dragostea de a face.
Filmul acesta a rulat putin in cinematografe, dar se pare ca a suparat pe unii si a disparut. Este de gasit si urmarit totusi pentru cei carora le pasa cum traiesc.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=wzQJJpfvwTU#!

acum si Badea despre acelasi subiect: http://www.youtube.com/watch?v=gAVD2VUKBvU

10 leacuri exceptionale din vremea lui Iisus

Friday, March 29th, 2013

antibiotic naturalMedicamentele si leacurile din perioada in care a trait Iisus s-au aflat cu precadere sub influenta medicinei grecesti, considerata revolutionara si eficienta in acele timpuri. Medicina antica greaca avea in vedere cele patru umori (fluide corporale): sange, bila galbena, bila neagra, iar ulterior aceste concepte medicinale au fost adoptate si de romani in timpul vietii lui Iisus.
Aceste practici nu erau insa singurele forme de medicina comune. Medicamentele populare traditionale, diversele remedii din plante erau un ajutor de nepretuit in tratarea diverselor boli ale trupului. Unele dintre acestea sunt mentionate in Biblie, iar altele au fost descrise in scrierile unor carturari ai vremii. Aulus Cornelius Celsius vorbeste despre ele in in cartea “Despre Medicina”. La fel si Gaius Plinius Secundus (Plinius cel Batran) in “Naturalis Historia”. Desi medicina moderna a evoluat fantastic, anumite practici medicale contemporane isi au radacina in practicile medicinii romano-grecesti.
Intr-un articol publicat pe beliefnet.com, Aron Tabor, doctor in medicina si expert in dieta si nutritie, prezinta cele 10 plante-medicament comune in tratarea bolilor in perioada in care a trait Iisus. Chiar daca erau folosite in vremuri de demult, medicina moderna ne confirma calitatile exceptionale ale acestor plante si beneficiile lor in medicina. Articol aparut in aceasta publicatie isi are ca principal punct de plecare Naturalis Historia a lui Plinius cel batran.

10 leacuri exceptionale din vremea lui Iisus

1. Tamaia = darul magic
Unul din darurile pe care magii le-au adus la nasterea lui Iisus a fost tamaia. Tamaia era utilizata in acele timpuri drept un remediu universal in prevenirea infectiilor si era apreciata pentru capacitatile sale antiseptice, antiinflamatorii si analgezice, precizeaza Aron Tabor pe www.beliefnet.com Istoricul roman si botanistul Pliniu cel Batran recomanda tamaia ca un antidot pentru otravirea cu cucuta. Se credea totodata ca tamaia ar fi eficienta si in problemele digestive si in tratarea racelii, a febrelor, a tusei, dar si pentru regenerarea parului si a pielii si pentru intarirea gingiilor. Pentru a-si astupa si vindeca ranile din scoarta, arborele de Boswellia, originar din Orientul Mijlociu, secreta aceasta rasina speciala.

Esenta de tamaie dispune de o energie yin vindecatoare, ce inlesneste curatarea energetica si spirituala, dar are totodata efecte extraordinare in afectiunile respiratorii si in tratarea bronsitei si a laringitei. In medicina moderna s-au facut unele cercetari ce atesta calitatile exceptionale ale tamaiei. Cercetatorii au facut referire la ea ca un posibil tratament pentru anumite tipuri de cancer, pentru colitele ulcerative, pentru boala Crohn, pentru anxietate sau astm etc.

2. Smirna = aur pentru sistemul imunitar
Alaturi de tamaie, cei trei magi au adus in dar pruncului Iisus si smirna, ambele considerate a fi obiecte “de lux” si la fel de pretioase ca si aurul. Insa beneficiile smirnei nu inceteaza sa ne uimeasca si astazi, in epoca moderna. In mod traditional, smirna era folosita pentru a trata artrita, pentru a imbunatati circulatia, pentru tulburari digestive, dureri ale menstruatiei, infectii respiratorii, respiratie urat mirositoare, lepra, febra si racelile, gingii slabite etc, insa oamenii de stiinta i-au descoperit si alte beneficii.
Pe langa intarirea sistemului imunitar acestia cred ca smirna stimuleaza productia de celule albe din sange. Smirna este un antioxidant extrem de puternic, iar medicina actuala are in vedere efectele pe care le are aceasta in tratarea cancerului si a tumorilor. Stiati ca in 2001, cercetatorii de la Universitatea Rutgers au identificat substantele continute de smirna care omoara celulele canceroase? La fel ca si tamaia, smirna contine 75% seschiterpene care stimuleaza partea creierului care controleaza emotiile. Totodata, ajuta si hipotalamusul, glanda pineala si glanda pituitara. Smirna are si proprietati antifungice, antibacteriale si antiinflamatorii.

3. Usturoiul = planta vitalitatii
Usturoiul este una dintre cele mai vechi plante cultivate pe acest pamant, datand de acum 6000 de ani. Egiptenii antici credeau ca usturoiul este inzestrat cu virtuti sacre si era plasat ca atare in mormintele faraonilor. Totodata, era obligatoriu ca slavii care construiau piramidele sa consume usturoi, intensificandu-si astfel puterea si vitalitatea.
Usturoiul era consumat si in timpurile antice de atletii greci si soldatii romani inainte de a pleca la batalie sau la vreo competitie pentru a le spori vigoarea. Usturoiul era folosit atat ca aliment, cat si ca medicament in timpul vietii lui Iisus.
Usturoiul este intr-adevar miraculos si are proprietati medicinale si vindecatoare remarcabile. Este un antibiotic natural extrem de puternic, dar si un antioxidant pe masura, iar calitatile sale antibacteriale si antivirale au devenit legenda. Conform oamenilor de stiinta de la Universitatea Alabama, Birmingham, o dieta bogata in usturoi poate preveni aparitia anumitor tipuri de cancer precum cel de colon, de san sau de prostate deoarece usturoiul are puterea de a amplifica producerea de suflat de hidrogen. Totodata, ustoroiul este minunat in ceea ce priveste beneficiile cardiovasculare, reducand nivelul de trigliceride si colesterolul total de la 5% pana la 15%.

4. Limba Mielului = Bogata in fitonutrienti, minerale si vitamine
Bogata in fitonutrienti, minerale si vitamine, limba mielului era consumata atat in alimentatie, cat si pentru mentinerea sanatatii in timpurile lui Iisus. In medicina traditionala, limba mielului era utilizata pentru a reduce tusea, febra, durerile menstruae, reumatismul, eczemele. Astazi, se stie ca planta de Limba Mielului contine acizi grasi esentiali precum acid gama-linoleic (in concentratie de 17-20%) ce sunt renumiti pentru efectul lor antiinflamator.
Acidul linolenic este un acid gras omega-6 ce joaca un rol esential in reducerea durerilor articulare, in intarirea imunitatii si a mentinerii sanatatii pielii. Totodata, limba mielului contine o cantitate insemnata de vitamina C (60% din doza zilnica recomandata per 100 g), vitamina A (140% din doza zilnica recomandata), vitamina B3 (niacin), fier (41% din doza zilnica recomandata), calciu, potasiu, cupru, magneziu, zinc.

5. Feniculul = unul dintre cele mai bune alimente antioxidante si antiinflamatorii de pe planeta
Feniculul era o planta utilizata in timpurile lui Iisus ca un substitut de sezon pentru piper, fiind totodata cunoscuta pentru efectul sau de crestere a apetitului. In Naturalis Historia a lui Plinius se mentioneaza insa si intrebuintarea medicala a feniculului: se credea ca feniculul are efecte benefice asupra sanatatii ochiului. Cercetarile moderne au aratat insa ca feniculul este o sursa excelenta de vitamina C, acid folic, potasiu si fibre dietare.
Cu doar 27 de calorii per ceasca si zero colesterol, feniculul este unul dintre cele mai bune alimente antioxidante si antiinflamatorii de pe planeta. Cercetatorii de la Universitatea din Texas au descoperit ca anetolul, un fitonutrient antiinflamator ce impiedica transformarea celulelor normale in celule canceroase, se gaseste din belsug in compozitia feniculului. Feniculul este intrebuintat astazi in tratarea flatulentei, a indigestiei, a hipertensiunii, in alaptare si in tratarea sindromului premenstrual, in tratarea congestiei sinusurilor.

6. Rodia = “Super Antioxidantul”
Despre rodie, nu se poate spune decat de bine…. Inca din epoca lui Iisus, rodia era considerata un dar pretios al naturii si folosita ca un remediu in medicina. Radacinile de rodie erau preparate si intrebuintate pentru a elimina parazitii intestinali precum tenia. Florile de rodie serveau in schimb drept remediu pentru afte si dizenterie. Stiinta moderna arata ca rodiile contin o paleta bogata si diversa de substante protective si benefice incluzand fitoestrogeni, polifenoli, tanin elagic, antocianina. Toate aceste substante sunt in mod natural antioxidanti puternici.
Mai mult, cercetatorii au demonstrat ca sucul de rodie are abilitatea uimitoare de a anula ateroscleroza existenta. In plus, un studiu efectuat in Israel arata ca sucul de rodie distruge celulele canceroase, lasandu-le in schimb intact pe cele sanatoase. Semintele de rodie actioneaza precum unei aspirine, prevenind formarea de cheaguri de sange. Rodia contine o cantitate insemnata de antioxidanti (vitamine si enzime raspunzatoare pentru mentinerea in cote normale a colesterolului) si de aceea a fost numita “superantioxidantul”.
Oamenii de stiinta de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit ca sucul de rodie are o putere antioxidanta de trei ori mai mare decat cea a vinului rosu sau a ceaiului verde, antioxidanti puternic la randul lor.

7. Tarhonul = Mai mult decat un condiment, un medicament excelent
Cu o aroma deosebita ce il recomanda drept un pretios condiment, tarhonul era utilizat in vremurile lui Iisus si ca remediu in medicina traditionala. Se credea ca tarhonul stimuleaza apetitul si este util in tratarea sughitului, a indigestiei si a meteorismului. Ceaiul de tarhon era folosit pentru tratarea insomniilor, iar frunzele de tarhon erau pur si simplu mestecate pentru ameliorarea durerilor de dinti.
Cunoscut ca “rege al plantelor”, tarhonul are proprietati antioxidante si contribuie la stimularea creierului, a sistemului nervos, a sistemului circulator, al sistemului endocrin si digestiv.Conform cercetarilor recente, componentele sale polifenolice contribuie la scaderea nivelului de glucoza din sange.

8. Varza = Peste 87 de remedii
In Naturalis Historia, se arata pe www.beliefnet.com, Plinius mentiona cel putin 87 de remedii atribuite verzei. Specialistii in medicina ale timpurilor lui Iisus considerau ca prin consumul frecvent de varza cruda te protejezi impotriva durerilor de cap si iti intaresti vederea. De asemenea, consumul de varza cruda era indicat si pentru mentinerea starii generale de sanatate, iar compresele de varza inmuiata in apa calduta erau folosite in tratarea ranilor si a luxatiilor si chiar a diverselor forma de cancer, chiar daca termenul nu este cunoscut in acele timpuri.
Astazi se cunoaste faptul ca varza este un bun antioxidant, continand chiar mai multa vitamina C decat portocalele. Este totodata o sursa bogata de iod, ceea ce ajuta la functionarea optima a creierului si a sistemului nervos, dar si la mentinerea unei bune functionari a glandelor endocrine. Varza contine si vitamina E, calciu, magneziu, potasiu, vitamina B, fibre.

9. Murele
= fructele cu cel mai mare nivel de antioxidanti
Murele erau considerate a fi eficiente in bolile gingiilor si ale amigdalelor in epoca lui Iisus, se arata pe acelasi site. In acele timpuri se credea ca murele pot chiar neutraliza efectele veninului de sarpe. Pe de alta parte, Plinius mentiona in Naturalis Historia intrebuintarea extractelor din mugurii de mur in scop diuretic si curativ, iar a frunzelor de mur in tratarea ranilor pielii.

In zilele noastre, cercetatorii ne dezvaluie faptul ca murele se numara printre fructele cu cel mai mare nivel de antioxidanti. Dintre legume, doar spanacul si varza Kale mai prezinta o cantitate similara de antioxidanti. Murele sunt o sursa excelenta de vitamina C (100 g de mure contin 35% din doza zilnica recomandata), au putine calorii, contin fitoestrogen, antocianine, acid elagic, salicil. Prin urmare, au efect de protectie impotriva cancerului (cervical in special), a bolilor psihice si a celor cardiace.

10. Isopul = “Planta Sfanta”
“Curata-ma cu isop si voi fi curat”, spune David in psalmul 51:7…
Considerat a fi planta purificatoare, isopul era folosit de vechii egipteni in curatarea templelor, iar in timpurile lui Iisus pentru curatarea ritualica a leprosilor. Isopului i se mai spune si “planta sfanta” si este considerata a fi vindecatoare inca din timpurile biblice Atunci cand Iisus a fost rastignit pe cruce, cei din preajma s-au folosit de un lujer de isop pentru a ridica buretele inmuiat in otet menit sa-i “stinga” setea… Totodata, in timpul Pastelui evreiesc, isopul era utilizat spre a picta casele israelitilor. Romanii au folosit si ei aceasta planta pentru a se proteja impotriva ciumei.
Medical vorbind, isopul era folosit mai ales in problemele respiratorii, sub forma de ceai, dar si in tratarea tusei si pe post de decongestionant nazal. Durerile reumatice si cele artritice, febra, dar si ranile si taieturile erau tratate cu aceasta planta. Cercetarile moderne au demonstrat ca, intr-adevar, isopul are proprietati antiseptice, antimicrobiene si astringente. Uleiul esential de isop este folosit in cazul bronsitelor sau al racelilor. Un studiu efectuat in 2003 si condus de Brigham Young University a confirmat ca isopul, in concentratii mici, inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.

Nota mea personala: Din cate stiu, tamaia si smirna dizolva smaltul dintilor, ceea ce inseamna ca atunci cand sunt folosite este obligatoriu sa nu se atinga de dinti.


Sursa

Salata de quinoa si grepfruit

Monday, March 18th, 2013

mancare quinoaAceasta este una dintre primele retete descoperite dupa ce am renuntat la carne si lactate si am incercat noi alimente, precum quinoa. Gustul este unul delicios, neasteptat si diferit de ce mancam de obicei pentru ca imbina amarul, dulcele si acrul si iutele. As putea spune ca nu este pentru oricine, dar, la cat de mult imi place, as recomanda-o oricui.

Ingredientele sau combinatia lor, sunt neasteptate:

1 ceasca de quinoa (masurata nefiarta)
1 si ½ ceasca de apa
1 legatura ceapa verde
1 grepfruit

dressing: 3, 4 linguri suc de grepfruit
4 linguri ulei de masline
½ lingurita coriandru rasnit
miere (o lingurita sau doua, dupa gust. Eu am pus doua)
2 linguri suc de lamaie
sare, piper.

salata quinoa
Modul de preparare:
Se fierbe quinoa 10- 15 minute si se adauga dressingul cat este calda si ceapa verde maruntita. Cel mai laborios lucru din reteta este decojirea grepfruitului de cojitele albe si amare, pana ramane doar pulpa zemoasa. Dar merita toata migala 🙂 Eu am folosit un fruct mai mare din care am stors un sfert pentru dressing (am zdrobit cu lingurita dupa ce am inlaturat cojita alba) si restul l-am taiat in bucatele peste quinoa si dressing.
Se serveste dupa o ora, cand se asaza mai bine gusturile. Ceea ce rezulta este neasteptat de bun si aromat si de o consistenta placuta.

Pe viitor voi incerca si varianta raw-vegana, cu quinoa incoltita. Ar trebui sa iasa la fel de bun, pentru ca aromele sunt date de ingrediente crude.
Sper sa va placa la fel de mult cum imi place mie si daca da, sa o recomandati mai departe.

Ce este bine de stiut despre quinoa:
– nu este cereala, ci face parte din familia sfeclei si spanacului
– contine proteine superioare cu diversi amino-acizi (pentru cei pe care ii “alinta” grija proteinelor la vegani)
– recomandata celor intoleranti la gluten, femeilor insarcinate si care alapteaza (are proteine, lecitina, minerale, vitamine) si copiilor
– are o textura pufoasa si primeste ce arome doreste “domnul” sau “doamna”, fara “nepotriviri de caracter”.